Clădiri remarcabile - arhitectură bucureşteană

• se află la intersecţia dintre Calea Victoriei şi strada Edgar Quinet
• a aparţinut vornicului Slătineanu şi datează din 1852 
• în ultimii ani hotelul şi-a reluat locul printre destinaţiile selecte ale capitalei 

Mai multe despre Casa Capşa ...

Str. Constantin Mille, nr. 1
clădire construită în stil neoclasic francez, pe locul  mănăstirii  Sărindar, ctitorie a lui Matei Basarab
proiectantul principal a fost arhitectul român Dimitrie Maimarolu, în colaborare cu Victor Ştefănescu şi Ernest Doneaud

Cuprinde 10 săli mari:

• Sala de Marmură, Sala Maură, Sala Bizantină, Sala Gotică, Sala Norvegiană

  • Sala Spectacole, Sala Cinema, Galeria Artelor, Sala Oglinzilor, Sala Eroilor

Casa Lenş-Vernescu: 

• Calea Victoriei, 133
• clădirea este ridicată în 1821 de către Filip Lenş
• Filip Lenş se căsătoreşte cu Lisaveta Balotescu -Cărpinişanu şi îi oferă acest palat ca dar de nuntă
•  clădirea ia foc în anul 1822 şi este refăcută tot de Filip Lenş care o transformă în cea mai frumoasă casă bucureşteană a vremii
• casa a găzduit pe rând Colegiul Militar, Ministerul de Razbel, Statul Major al armatei ruseşti
• clădirea ia din nou foc în 1882, iar în 1886 moştenitorii lui Filip Lenş o vând lui Guţă Vernescu, avocat şi politician, fondator al Partidului Liberal
• între 1887 şi 1889 casa este refăcută de marele arhitect Ion Mincu
• stilul eclectic este completat în 1890 cu picturile lui G.D. Mirea  

în 1944 Casa Lenş-Vernescu a fost rechiziţionată de Armata Roşie, care distruge mare parte din picturile murale imediat după 1945, casa este preluată de Guvernul Groza din 1990 devine sediul Uniunii Scriitorilor din România  după 1993, Casa Vernescu este refăcută şi modernizată şi devine sediul unui restaurant de cinci stele

 Casa memorială Mărţişor: 

• strada Mărţişor , 26
• casa în care a locuit Tudor Arghezi
• devenită muzeu memorial în 1974 conform dorinţei testamentare a poetului, se află în prezent în subordinea Muzeului Literaturii Române
• numele Mărţişor este dat de poet, după obiceiul locuitorilor zonei de a lega fire albe şi roşii de ramurile copacilor de 1 martie, în întâmpinarea primăverii
• casa  şi anexele au fost concepute chiar de Arghezi şi de soţia sa 
• camera de lucru a lui Tudor Arghezi este păstrată  intactă, aici se află cea mai mare parte a bibliotecii, cuprinzând câteva mii de volume şi întreaga atmosferă păstrează spiritul poetului, publicistului şi tipografului "cu brevet"  Tudor Arghezi
• în incintă se află mormintele poetului şi al soţiei sale, dar şi cel al vestitului câine Zdreanţă

Casa Poporului - Palatul Parlamentului:

• clădirea se află situată în partea centrală a Bucureştiului, pe locul care astăzi se cheamă Dealul Arsenalului
• dealul pe care se află astăzi Palatul Parlamentului este în general o creaţie a naturii, având o înălţime iniţială de 18 m, dar partea dinspre Bulevardul Libertăţii este înălţată în mod artificial
• construirea Palatului Parlamentului a început în anul 1983, ceremonia aşezării pietrei fundamentale având loc la 25 iunie 1984
• clădirea are o suprafaţă desfăşurată de 330.000 m², înscriindu-se în "Cartea Recordurilor" la capitolul “ Clădiri Administrative”, pe locul 2 în lume după clădirea Pentagonului
• dimensiunile clădirii sunt: lungime 270 m, lăţime 245 m, înălţime 86 m (peste cota 0), adâncime 14 m (sub nivelul solului), suprafaţa construită la sol 66.000 m²
• clădirea are aproximativ 1000 încăperi, dintre care 440 birouri, peste 30 săli şi saloane, restaurante, restul fiind camere de deservire
• la construcţie au participat 400 arhitecţi şi aproximativ 20.000 muncitori care lucrau în trei ture, 24 ore pe zi

• finisaje în marmură cu ornamente aurite
• lambriurile, covoarele, lămpile de cristal au fost executate în ţară
• numele sălilor şi saloanelor din Palatul Parlamentului au fost alese după 1989: 

 

• Intrarea 13 Septembrie 
• Sala Drepturilor Omului 
• Galeria de Onoare şi holul Intrării Oficiale 
• Sala Nicolae Bălcescu 
• Sala A.I.Cuza 
• Sala I.C.Brătianu
• Sala Take Ionescu 
• Sala Unirii 
• Sala C.A. Rosetti

 

Mai multe despre Palatul Parlamentului...»

Casa Dissescu:

Calea Victoriei 196
a fost construită între 1910-1912
este realizată în stil neoclasic de arhitecţii Grigore Cerchez şi Alexandru Clavel, cu influenţe arhitecturale din Valahia secolelor XVII şi XVIII
a aparţinut lui Constantin Dissescu (1854-1932), om politic liberal, unul dintre creatorii Constituţiei de la 1923, fost ministru al Justiţiei (1899-1900) şi ministru al Cultelor şi Instrucţiunii (1906-1907; 1912-1914)
în prezent adăposteşte Institutul de Istoria Artei 

Hanul lui Manuc:  

• se află în centrul Bucureştiului, în zona Pieţei Unirii, Str. Franceză 62 

• a fost construit de negustorul şi omul politic Manuc-Bei-Mirzaian
• a fost ridicat în 1808, ocupă o parte din fosta incintă a Curţii Domneşti
• parterul este sub nivelul curţii, cu o galerie lată iar cele 2 etaje sunt cu prispe deschise din lemn
• este deschis vizitatorilor ca şi hotel-restaurant 

Circul Bucureşti:

• s-a construit în anii 1960-1961, pe fosta groapă Tonola 
• înconjurat de Parcul Circului