 |
Muzeul Municipiului Bucureşti (Palatul Şuţu)
este situat în Bd. I. C. Brătianu, 2
în anul 1921 a fost aprobată de către primarul de atunci dr. Gheorghe Gheorghian propunerea de înfiinţare a "Muzeului Comunal Bucureşti"
în anul 1930 muzeului îi este oferit o clădire situată pe Calea Victoriei, şi anume Casa Moruzi cunoscută şi sub numele de "Casa în lanţuri"
inaugurarea a avut loc în prezenţa prim-ministrului Nicolae Iorga, a lui Gheorghe Gheorghian şi a altor personalităţi ale vremii
colecţiile găzduite de Muzeul Comunal Bucureşti au fost mutate dintr-un sediu în altul ca în cele din urmă să fie expuse la Palatul Şuţu
în noul său local şi anume Palatul Şuţu, muzeul a fost redeschis la 23 ianuarie 1959, când s-a sărbătorit centenarul Unirii Principatelor
prin unificarea Muzeului de Istorie cu Muzeul de Artă, în anul 1984 ia fiinţă Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti, devenit în decembrie 1999 Muzeul Municipiului Bucureşti
patrimoniului muzeului numără aproape 400.000 de piese provenite din descoperiri arheologice, donaţii şi achiziţii
sălile existente în jurul marelui hol găzduiesc expoziţii temporare, întâlniri ştiinţifice şi literare, precum şi o bibliotecă
|
Sala I
profundele schimbări ambientale petrecute în Bucureşti, în secolul al XIX-lea, privesc nu doar aspectul oraşului, ci şi decorarea şi amenajarea interioarelor
dacă, la începutul veacului, predominau modelele orientale, definite prin lipsa pieselor mari de mobilier, prin prezenţa divanelor cu perne şi a covoarelor orientale, după 1830 locuinţele au capătat un aspect occidental
stilurile de mobilă cele mai preţuite erau Louis- Philippe şi Napoleon III
prima sală a muzeului reconstituie un tipic salon bucureştean din secolul al XIX-lea, conform documentelor de epocă
sunt evocate personalităţi ale familiei Şuţu: Costache, mare postelnic, fiul său senatorul Grigore Şuţu şi soţia senatorului, Irina Şuţu, fiica marelui bancher Hagi Moscu |
|
Sala II - Arheologie
descoperirile arheologice atestă, pe teritoriul Bucureştilor, urme de locuire datate din cca anul 150.000 i. Chr., ceea ce face din Capitala României una dintre cele mai vechi zone populate din Europa
aşezările erau situate pe malurile celor două râuri ce străbat Bucureştiul – Dâmboviţa şi Colentina
amplasat în mijlocul unei arii bogate în păduri şi ape, cu sol propice agriculturii şi creşterii animalelor, perimetrul Bucureştiului a fost suficient de dens populat, precum rezultă din descoperirile realizate de arheologii muzeului în situri ca: Mogoşoaia, Chitila, Bordei, Herăstrău, Lacul Tei, Plumbuita, Fundenii Doamnei, Roşu-Militari, Mihai-Vodă, etc.
descoperiri spectaculoase datează din neolitic – este vorba de obiecte de uz curent, sau piese rituale aparţinând unor culturi materiale precum Dudeşti, Gumelniţa, Boian
prelucrarea bronzului este atestată de multitudinea obiectelor: unelte, arme, accesorii, descoperite în diverse zone
prezenţa dacilor este confirmată într-o serie de aşezări ca acelea de la Mihai-Vodă şi Radu-Vodă, Biserica lui Bucur, Lacul Tei, Pipera, Militari
din epoca geto-dacică datează diverse tezaure de monede greceşti sau de imitaţii locale, precum acelea de la Herăstrău, cele de la Colentina, Pipera, Fundeni, Popeşti-Leordeni
urme romane au fost scoase la iveală la Giuleşti, Lacul Tei
statuete de cult din bronz – Apolo şi Venus atestă prezenţă cultelor romane în Dacia |
|
Sala III- Evul Mediu
între secolele XIII-XIV, pe teritoriul Bucureştilor s-a cristalizat un centru comercial şi manufacturier suficient de important spre a permite voievozilor Ţării Româneşti să-şi stabilească aici capitala
privitor la originea numelui "Bucureşti" şi la fondarea oraşului, circulă diverse legende - între fondatorii presupuşi se numără Bucur "ciobanul", voievozii Radu Negru şi Mircea cel Bătrân
cea mai veche atestare a numelui oraşului Bucureşti se leagă de cancelaria domnitorului Vlad Ţepeş, emitentă, la 20 septembrie 1459, a unui document considerat până astăzi drept "actul de naştere" al Capitalei |
dinamica vieţii de zi cu zi a oraşului - susţinută în jurul nucleului politic şi comercial constituit în preajma Curţii Domneşti - a fost marcată de agresiunile expansioniste ale Imperiului Otoman şi reacţiile defensive ale românilor
modelele orientale au cucerit, totuşi, teren, în Capitala Valahiei, precum o atestă diverse obiecte de lux sau de uz curent, cât şi costumele boiereşti
sala feudală prezintă publicului, între altele, două obiecte simbolice pentru existenţa bucureştenilor, în Evul Mediu: Biblia lui Şerban Cantacuzino şi sabia marelui patron al artelor şi literelor care a fost Constantin Brâncoveanu
influenţa otomană şi-a extins apogeul între anii 1714-1821 ai erei "fanariote"
în ciuda exceselor fiscale şi a corupţiei pentru care au rămas renumiţi, domnii "fanarioţi" au iniţiat unele lucrări edilitare în Bucureşti: li se datorează înfiinţarea primelor cismele publice, cu apă adusă prin conducte cu olane, măsuri de iluminare a oraşului, de alienere şi pavare a străzilor, etc. |
|
Sala IV - Secolul XIX
secolul al XIX-lea a adus pentru Bucureşti o radicală schimbare de orientare: emanciparea de sub dominaţia otomană şi prelucrarea de modele din sistemul occidental de cultură şi civilizaţie
momente istorice importante (mişcarea de la 1821, condusă de Tudor Vladimirescu, cucerirea independenţei în 1877, momentul 1848, unirea Principatelor în 1859, instaurarea monarhiei) şi-au avut ecoul în dezvoltarea Bucureştilor, în accentuarea aspectului occidental al urbei ce avea sa fie numită "Micul Paris"- datorită constucţiilor particulare şi publice realizate de arhitecţi străini sau români instruiţi în marile capitale ale Europei
după marele incendiu din 23 martie 1847, când au ars aproape 1800 de case, Bucureştiul a fost reconstituit după principii urbanistice moderne |
|
din 1861, Bucureşti – capitala unui teritoriu aproape dublat – a înregistrat un ritm mai alert de dezvoltare şi o considerabilă creştere demografică având importante consecinţe în domeniul edilitar
lucrări întreprinse pe scară largă au asigurat bucureştenilor diverse facilităţi, după modelele urbanistice occidentale
date memorabile:
- 1857 – Bucureşti este prima capitală din lume iluminată cu petrol lampant
- 1860 – iau fiinţă gimnaziile "Gh. Lazăr" şi "Matei Basarab"; primele pavaje cu piatră cubică (pe actualele străzi Smardan şi 30 Decembrie)
- 1866 – ia fiinţă "Societatea literară română", nucleul viitoarei Academii Române
- 1868 – are loc primul concert al Societăţii Filarmonice din Bucureşti
- 1869 – inaugurarea primei gări de cale ferată a Bucureştilor, la Filaret
- 1871 – prima linie de tramvai cu cai, pe traseul Gara de Nord-Piaţa Sf. Gheorghe-Obor
- 1882 – iluminatul cu electricitate, la Palatul Regal, apoi la Teatrul Naţional şi în grădina Cişmigiu
- 1896 – prima linie de tramvai electrică, primul cinematograf
Program: zilnic 9-18 (luni inchis - marţi intrare liberă).
Bd. I. C. Brătianu, 2 - 030154 Bucuresti
Tel: +4021/3136858 - Fax: +4021/3102562 - Email: mmb@b.astral.ro
În subordinea Muzeului de Istorie al Municipiului Bucureşti se mai află câteva case memoriale şi obiective culturale:
| |
