Bucuresti - RomaniaExplorer.com

RomaniaExplorer Home  ¦  Parteneri  ¦  Oferte speciale  ¦  Turism extern  ¦  Harta Romaniei ¦  Contact

Bucuresti

 

  English Deutsch Magyar Español Français  
 

 

Harta Bucuresti Online

 

   Consultaţi harta digitală RomaniaExplorer

Harta interactivă Bucureşti  

 

Bucuresti Obiective turistice

 

Bucuresti Ateneul Roman

Construcţie cu arhitectura aparte, ridicată pe fundaţia unui manej, ceea ce explică forma circulară a clădirii - a fost inaugurată în 1888.
Mai mult despre Ateneul Român...
 
Bucuresti Casa Capsa
Mai mult decât cofetărie, decât cafenea literară, politică, mai mult decât hotel, Casa Capşa este de două secole emblema Bucureştiului.
Mai mult despre Casa Capşa...
 
Bucuresti Palatul Parlamentului
Poate obiectivul turistic românesc cel mai cunoscut în afara ţării, Palatul Parlamentului atrage  vizitatori din toate colţurile lumii dornici să vadă cu ochii lor superlativele parametrilor acestei clădiri care au propulsat-o în Cartea Recordurilor
Mai mult despre
Palatul Parlamentului...
 
Bucuresti Muzeul National de Arta al Romaniei
Amenajat în clădirea ce a aparţinut  timp de un secol familiei regale, muzeul adăposteşte pe lângă valoroasele colecţii ale Coroanei României,  importante colecţii publice, individualizate în timp pe categorii: artă grafică, artă medievală, artă decorativă sau artă orientală. 
Mai mult despre
Muzeul Naţional de Artă al Romaniei...

  

 Muzeul Municipiului Bucureşti (Palatul Şuţu) 

 

  • este situat în Bd. I. C. Brătianu, 2
  • în anul 1921 a fost aprobată de către primarul de atunci dr. Gheorghe Gheorghian propunerea de înfiinţare a "Muzeului Comunal Bucureşti"
  • în anul 1930 muzeului îi este oferit o clădire situată pe Calea Victoriei, şi anume Casa Moruzi cunoscută şi sub numele de "Casa în lanţuri"
  • inaugurarea a avut loc în prezenţa prim-ministrului Nicolae Iorga, a lui Gheorghe Gheorghian şi a altor personalităţi ale vremii
  • colecţiile găzduite de Muzeul Comunal Bucureşti au fost mutate dintr-un sediu în altul ca în cele din urmă să fie expuse la Palatul Şuţu
  • în noul său local şi anume Palatul Şuţu, muzeul a fost redeschis la 23 ianuarie 1959, când s-a sărbătorit centenarul Unirii Principatelor
  • prin unificarea Muzeului de Istorie cu Muzeul de Artă, în anul 1984 ia fiinţă Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti, devenit în decembrie 1999 Muzeul Municipiului Bucureşti
  • patrimoniului muzeului numără aproape 400.000 de piese provenite din descoperiri arheologice, donaţii şi achiziţii
  • sălile existente în jurul marelui hol găzduiesc expoziţii temporare, întâlniri ştiinţifice şi literare, precum şi o bibliotecă

  •   Sala I

  • profundele schimbări ambientale petrecute în Bucureşti, în secolul al XIX-lea, privesc nu doar aspectul oraşului, ci şi decorarea şi amenajarea interioarelor
  • dacă, la începutul veacului, predominau modelele orientale, definite prin lipsa pieselor mari de mobilier, prin prezenţa divanelor cu perne şi a covoarelor orientale, după 1830 locuinţele au capătat un aspect occidental
  • stilurile de mobilă cele mai preţuite erau Louis- Philippe şi Napoleon III
  • prima sală a muzeului reconstituie un tipic salon bucureştean din secolul al XIX-lea, conform documentelor de epocă
  • sunt evocate personalităţi ale familiei Şuţu: Costache, mare postelnic, fiul său senatorul Grigore Şuţu şi soţia senatorului, Irina Şuţu, fiica marelui bancher Hagi Moscu

  • Sala II - Arheologie

  • descoperirile arheologice atestă, pe teritoriul Bucureştilor, urme de locuire datate din cca anul 150.000 i. Chr., ceea ce face din Capitala României una dintre cele mai vechi zone populate din Europa
  • aşezările erau situate pe malurile celor două râuri ce străbat Bucureştiul – Dâmboviţa şi Colentina
  • amplasat în mijlocul unei arii bogate în păduri şi ape, cu sol propice agriculturii şi creşterii animalelor, perimetrul Bucureştiului a fost suficient de dens populat, precum rezultă din descoperirile realizate de arheologii muzeului în situri ca: Mogoşoaia, Chitila, Bordei, Herăstrău, Lacul Tei, Plumbuita, Fundenii Doamnei, Roşu-Militari, Mihai-Vodă, etc.
  • descoperiri spectaculoase datează din neolitic – este vorba de obiecte de uz curent, sau piese rituale aparţinând unor culturi materiale precum Dudeşti, Gumelniţa, Boian
  • prelucrarea bronzului este atestată de multitudinea obiectelor: unelte, arme, accesorii, descoperite în diverse zone
  • prezenţa dacilor este confirmată într-o serie de aşezări ca acelea de la Mihai-Vodă şi Radu-Vodă, Biserica lui Bucur, Lacul Tei, Pipera, Militari
  • din epoca geto-dacică datează diverse tezaure de monede greceşti sau de imitaţii locale, precum acelea de la Herăstrău, cele de la Colentina, Pipera, Fundeni, Popeşti-Leordeni
  • urme romane au fost scoase la iveală la Giuleşti, Lacul Tei
  • statuete de cult din bronz – Apolo şi Venus atestă prezenţă cultelor romane în Dacia

  • Sala III- Evul Mediu


  • între secolele XIII-XIV, pe teritoriul Bucureştilor s-a cristalizat un centru comercial şi manufacturier suficient de important spre a permite voievozilor Ţării Româneşti să-şi stabilească aici capitala
  • privitor la originea numelui "Bucureşti" şi la fondarea oraşului, circulă diverse legende - între fondatorii presupuşi se numără Bucur "ciobanul", voievozii Radu Negru şi Mircea cel Bătrân
  • cea mai veche atestare a numelui oraşului Bucureşti se leagă de cancelaria domnitorului Vlad Ţepeş, emitentă, la 20 septembrie 1459, a unui document considerat până astăzi drept "actul de naştere" al Capitalei

  • dinamica vieţii de zi cu zi a oraşului - susţinută în jurul nucleului politic şi comercial constituit în preajma Curţii Domneşti - a fost marcată de agresiunile expansioniste ale Imperiului Otoman şi reacţiile defensive ale românilor
  • modelele orientale au cucerit, totuşi, teren, în Capitala Valahiei, precum o atestă diverse obiecte de lux sau de uz curent, cât şi costumele boiereşti
  • sala feudală prezintă publicului, între altele, două obiecte simbolice pentru existenţa bucureştenilor, în Evul Mediu: Biblia lui Şerban Cantacuzino şi sabia marelui patron al artelor şi literelor care a fost Constantin Brâncoveanu
  • influenţa otomană şi-a extins apogeul între anii 1714-1821 ai erei "fanariote"
  • în ciuda exceselor fiscale şi a corupţiei pentru care au rămas renumiţi, domnii "fanarioţi" au iniţiat unele lucrări edilitare în Bucureşti: li se datorează înfiinţarea primelor cismele publice, cu apă adusă prin conducte cu olane, măsuri de iluminare a oraşului, de alienere şi pavare a străzilor, etc.

  • Sala IV - Secolul XIX

  • secolul al XIX-lea a adus pentru Bucureşti o radicală schimbare de orientare: emanciparea de sub dominaţia otomană şi prelucrarea de modele din sistemul occidental de cultură şi civilizaţie
  • momente istorice importante (mişcarea de la 1821, condusă de Tudor Vladimirescu, cucerirea independenţei în 1877, momentul 1848, unirea Principatelor în 1859, instaurarea monarhiei) şi-au avut ecoul în dezvoltarea Bucureştilor, în accentuarea aspectului occidental al urbei ce avea sa fie numită "Micul Paris"- datorită constucţiilor particulare şi publice realizate de arhitecţi străini sau români instruiţi în marile capitale ale Europei
  • după marele incendiu din 23 martie 1847, când au ars aproape 1800 de case, Bucureştiul a fost reconstituit după principii urbanistice moderne
  • din 1861, Bucureşti – capitala unui teritoriu aproape dublat – a înregistrat un ritm mai alert de dezvoltare şi o considerabilă creştere demografică având importante consecinţe în domeniul edilitar
  • lucrări întreprinse pe scară largă au asigurat bucureştenilor diverse facilităţi, după modelele urbanistice occidentale
  • date memorabile:
    •   1857 – Bucureşti este prima capitală din lume iluminată cu petrol lampant
    •   1860 – iau fiinţă gimnaziile "Gh. Lazăr" şi "Matei Basarab"; primele pavaje cu piatră cubică (pe actualele străzi Smardan şi 30 Decembrie)
    •   1866 – ia fiinţă "Societatea literară română", nucleul viitoarei Academii Române
    •   1868 – are loc primul concert al Societăţii Filarmonice din Bucureşti
    •   1869 – inaugurarea primei gări de cale ferată a Bucureştilor, la Filaret
    •   1871 – prima linie de tramvai cu cai, pe traseul Gara de Nord-Piaţa Sf. Gheorghe-Obor
    •   1882 – iluminatul cu electricitate, la Palatul Regal, apoi la Teatrul Naţional şi în grădina Cişmigiu
    •   1896 – prima linie de tramvai electrică, primul cinematograf 

       

    Program: zilnic 9-18 (luni inchis - marţi intrare liberă).

    Bd. I. C. Brătianu, 2 - 030154 Bucuresti

    Tel: +4021/3136858 - Fax: +4021/3102562 - Email: mmb@b.astral.ro

    În subordinea Muzeului de Istorie al Municipiului Bucureşti se mai află câteva case memoriale şi obiective culturale:  

     

    Rezervând online puteţi economisi până la60% 

      Plata la hotel

      Fără taxe de rezervare

      Sigur şi rapid

     Condiţii de rezervare
    Intrebări frecvente

     

    Hoteluri Bucuresti în apropierea
    obiectivelor turistice

     

    Hoteluri Bucuresti în apropierea
    parcurilor

     

    Hoteluri Bucuresti în apropierea aeroporturilor

    Sitemap

    Copyright ©2009 RomaniaExplorer.com

    cauciucuridirect.ro