Bucuresti - RomaniaExplorer.com

RomaniaExplorer Home  ¦  Parteneri  ¦  Oferte speciale  ¦  Turism extern  ¦  Harta Romaniei ¦  Contact

Bucuresti

 

  English Deutsch Magyar Español Français  
 

 

Harta Bucuresti Online

 

   Consultaţi harta digitală RomaniaExplorer

Harta interactivă Bucureşti  

 

Bucuresti Obiective turistice

 

Bucuresti Ateneul Roman

Construcţie cu arhitectura aparte, ridicată pe fundaţia unui manej, ceea ce explică forma circulară a clădirii - a fost inaugurată în 1888.
Mai mult despre Ateneul Român...
 
Bucuresti Casa Capsa
Mai mult decât cofetărie, decât cafenea literară, politică, mai mult decât hotel, Casa Capşa este de două secole emblema Bucureştiului.
Mai mult despre Casa Capşa...
 
Bucuresti Palatul Parlamentului
Poate obiectivul turistic românesc cel mai cunoscut în afara ţării, Palatul Parlamentului atrage  vizitatori din toate colţurile lumii dornici să vadă cu ochii lor superlativele parametrilor acestei clădiri care au propulsat-o în Cartea Recordurilor
Mai mult despre
Palatul Parlamentului...
 
Bucuresti Muzeul National de Arta al Romaniei
Amenajat în clădirea ce a aparţinut  timp de un secol familiei regale, muzeul adăposteşte pe lângă valoroasele colecţii ale Coroanei României,  importante colecţii publice, individualizate în timp pe categorii: artă grafică, artă medievală, artă decorativă sau artă orientală. 
Mai mult despre
Muzeul Naţional de Artă al Romaniei...

  

Muzeul Naţional de Istorie a României 

 

  • este situat pe Calea Victoriei,12 ,
  • monumentala clădire a Palatului Poştelor care găzduieşte, actualmente, muzeul se înălţă pe un loc cu o istorie interesantă 
  • prin secolul al XVII-lea, pe terenul respectiv se înălţau casele marelui agă Constantin Bălăceanu 
  • mai târziu domnitorul Constantin Brâncoveanu a construit aici un mare han cu numele "Hanul Constantin Vodă"
  • incendiul din anul 1847, care a cuprins o mare parte a oraşului, a mistuit şi hanul 
  • ruinele "hanului Constantin Vodă" au fost demolate până în anul 1862 
  • aici edilii oraşului au hotărât să ridice Palatul Poştelor a cărui construcţie a început în 1894, inaugurarea având loc în anul 1900 
  • noua clădire, concepută în stil neoclasic, a fost realizată după planurile arhitectului Alexandru Săvulescu
  • clădirea are o faţadă principală cu trepte pe toată lungimea ei şi cu un portic susţinut de 10 coloane dorice 
  • extremităţile, formate din două volume proeminente, sunt înălţate şi acoperite de câte o cupolă 
  • poşta centrală a oraşului a funcţionat aici până în 1970, când au început lucrări de renovare a clădirii şi de amenajare a muzeului 
  • în anul 1834, s-a deschis, în cadrul colegiului Sf. Sava din Bucureşti, Muzeul Naţional de Istorie Naturală şi Antichităţi, prin donarea de către vornicul Mihail Ghica a colecţiei sale de antichităţi 
  • în anul 1972 a fost inaugurat şi funcţionează în clădirea Palatului Poştelor 
  • colecţiile muzeului cuprind 678.579 de obiecte printre care arheologie - 78.580 obiecte, istorie - 183.714 obiecte, numismatică - 333.511 obiecte, cărţi vechi - 605 volume, filatelie - 80.200 timbre 
  • în permanenţă, colecţiile muzeului se îmbogăţesc prin donaţii, achiziţii şi noi descoperiri arheologice

 

Colecţii:


► Preistorie Neolitic

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


  Statuetă antropomorfă Statuetă cu vas pe cap  

 

► Lapidarium

  • se află într-un corp de clădire, nou construit
  • cuprinde pe două nivele, monumente greceşti, romane şi medievale
  • sunt expuse monumente civile (acte, decrete, monumente onorifice), religioase (monumente funerare şi votive), sculptură şi elemente decorative şi de arhitectură:





    • ♦ Monumente Civile - un document extrem de important din această categorie îl constituie Hotărnicia Histriei emisă în anul 100 d. Hr. de către Laberius Maximus, guvernatorul provinciei Moesia Inferior, în care sunt fixate graniţele teritoriului rural al Histriei şi sunt acordate unele imunităţi fiscale privind pescuitul în Delta Dunării

     

     

    • ♦ Monumente onorifice - sunt incluse cinci inscripţii: una din spaţiul pontic, trei din Moesia Inferior şi una din Dacia. În ambele provincii inscripţiile onorifice reprezintă expresia loialităţii faţă de imperator şi familia acestuia.
    • ♦ Monumente funerare - sunt reprezentate printr-o varietate de tipuri: stele cu reprezentarea banchetului funerar, altare, medalioane, pereţi de edicule, coronamente şi piedestale. Întotdeauna sunt alăturate monumentelor funerare statuile şi leii funerari. Stelele sunt compuse din două părţi: câmpul inscripţiei şi câmpul decorat. Partea superioară a stelelor este plană. Majoritatea stelelor au inscripţia scrisă în limba latină, dar sunt şi în limba greacă. Un important loc în tematica funerară îl ocupă scena banchetului funerar, care apare nu numai pe stele, dar şi pe pereţii de edicule şi altare. Ediculele sunt construcţii funerare de dimensiuni modeste. Ediculele sunt formate din trei pereţi care susţin un acoperiş în două ape. Locul central este ocupat de familia defunctului. Personajele sunt în general figurate întregi. Altarele au forme variate. Există altare cu inscripţie în partea centrală, decorate sau nu pe părţile laterale Coronamentele sunt sub formă de pilastru cu vârf, cu busturile defuncţilor în partea centrală şi elemente simbolice pe ceilalţi pereţi, sau de trunchi de piramidă decorate cu figurile defuncţilor, personaje mitologice sau elemente de simbolistică funerară.
    • Monumente Votive - sunt cele mai răspândite în epigrafia provinciilor Dacia şi Moesia Inferior. Relieful de cult are forme variate de reprezentare: sculptură în relief, relieful traforat şi plăcile votive, altare.

        Altar votiv Apulum Altar votiv Tomis  

    • Sculptura - sunt incluse şapte statui, toate descoperite în provincia Moesia Inferior. Trei statui feminine drapate sunt încadrate în categoria statuilor funerare şi sunt datate la sfârşitul sec. al II-lea - începutul sec. al III-lea. Două statui feminine de mici dimensiuni reprezintă două personaje mitologice: Fortuna şi o Muză, iar cea de a treia reprezintă o femeie captivă. O singură statuie reprezintă un personaj masculin înveşmântat în togă.

        Statuie feminină Togat  

    • Elemente de arhitectură - sunt incluse fragmente de piese de marmură de la clădiri de dimensiuni mari, descoperite în cea mai mare parte la Tomis şi Callatis






    • Epoca medievală - cuprinde două categorii de materiale: piese cu caracter religios (pietre de mormânt, sarcofage, pisanii) şi piese care provin de la monumente arhitectonice cu caracter laic.



    ► Columna lui Traian 
         se află la subsolul clădirii

    • construită în forul lui Traian de la Roma, amplasată între Bibliotheca Graeca şi Bibliotheca Latina şi inaugurată la 12 mai 113, Columna lui Traian, unul din cele mai bine păstrate monumente ale antichităţii, a fost ridicată "pentru eternitate"
    • în România este o copie a Columnei lui Traian care se află astăzi în Muzeul Naţional de Istorie
    • un merit pentru ralizarea acestei copii îl are arheologul Emil Panaitescu, pe atunci directorul Şcolii Române din Roma
    • acesta, în urma unor memorii adresate Academiei, Ministerului Instrucţiunii Publice, Ministerului de Finanţe şi Parlamentului, obţine finanţarea pentru construirea copiei.

      Campania Anului 102   Campania anului 105

    •  lucrările de reproducere a coloanei s-au făcut în timp de război de meşteri de la Vatican, sub supravegherea lui Francesco Mercatalli
    • început în anul 1939, fusul a fost terminat în 1940, iar soclul în 1943
    • executarea mulajelor a fost urmărită personal de Emil Panaitescu
    • din raportul lui Emil Panaitescu, directorul Şcolii Române din Roma între anii 1929-1940, menţionat ca ministru al României la Roma, rezultă că statul român a plătit pentru copia Columnei 769.000 lire
    • columna a venit în ţară în iunie 1967, intrând în patrimoniul Muzeului Satului, deoarece Palatul Poştelor nu era pe atunci transformat în muzeu

    ► Istoria antică

    • Civilizaţia Elină - actualul teritoriu al Dobrogei a fãcut parte încã din zorii istoriei din ceea ce grecii antici considerau drept lumea cunoscutã. Întemeierea, începând cu veacul VII a. Chr, a coloniilor greceşti de pe ţărmul vestic al Pontului Euxin (Histria, Tomis, Callatis, Orgame) a conferit acestui teritoriu un specific aparte, de focar de civilizaţie şi culturã, păstrat de-a lungul întregii antichităţi. Intrată de timpuriu în orbita lumii romane, Dobrogea a făcut parte din provincia Moesia Inferior. Spre deosebire de realităţile din Dacia, romanii vor găsi pe litoralul pontic o veche tradiţie urbană concretizată în existenţa coloniilor greceşti. Acestea şi-au păstrat în decursul stăpânirii romane caracterul specific, deşi numeroşi cetăţeni romani îşi vor fi întemeiat proprietăţi în teritoriu şi se vor fi integrat vieţii economico-sociale a coloniilor. Sub ocrotirea Romei, coloniile greceşti din Pontul Stâng cunosc momente de înflorire, ca expresie a dezvoltării economice de excepţie a acestui teritoriu. 

     

    •  
    •  
    •  
    • ♦ Dacia Romană - cucerirea de către Imperiul Roman a teritoriilor vechiului regat dac, în urma a două războaie (anii 101-102 şi 105-106 p. Chr.) va schimba definitiv aspectul acestui teritoriu. Amprenta Romei va estompa caracterul predominant rural al perioadei dacice anterioare.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

      

     

     

    • Credinţe precreştine - sunt adorate divinităţi greco-romane: Jupiter, Juno, Apollo, Mars, Mercurius, Diana, Venus, Minerva, Ceres, Bacchus, divinităţi microasiatice, egiptene şi siriene, divinităţi celto-germanice şi tracice. Ca şi în alte provincii ale Imperiului Roman şi în Dacia se manifestă două fenomene în domeniul religiei: sincretismul religios care reprezintă contopirea într-o divinitate a atributelor şi caracteristicilor mai multor divinităţi şi interpretatio romana care semnifică zeităţi locale ascunse sub numele şi aspectul unora romane.

     

     

     

     

     

    • În primele trei secole ale erei creştine,  creştinismul a fost interzis şi persecutat din cauza principiilor sale noi, potrivnice politeismului, idolatriei, cultului imperial, principii socotite drept atitudini duşmănoase. Constantin cel Mare a fost primul împãrat care a înţeles că persecuţiile sporeau dezordinea interioară. Dându-şi seama că noua religie putea deveni un puternic ajutor pentru stat, i-a acordat deplină libertate prin Edictul de la Mediolanum (azi Milano) din anul 313 p. Chr. Acesta s-a răspândit pe tot cuprinsul Imperiului şi în afara lui ajungând în timpul lui Teodosius I cel Mare (379-395 p. Chr.) singura religie admisă în stat. Procesul de creştinare a daco-romanilor a avut loc în strânsã legătură cu procesul de romanizare a acestora, ambele procese încheindu-se în a doua jumãtate

    a secolului al VI-lea, înainte de convieţuirea cu slavii. Religia creştină s-a răspândit cu mai mare intensitate în provincia Scythia Minor, unde descoperirile arheologice abundă, fiind cunoscute cripte şi inscripţii cu numele ale unor martiri creştini, edificii şi obiecte de cult.

    • Migraţiile - sunt incluse tezaure sau morminte princiare cu un inventar de excepţie (Pietroasa, jud. Buzău; Conceşti, jud. Iaşi), podoabe de aur: diademe, cazane de cupru, dar şi piese de harnaşament produse în ateliere romane târzii (Coşovenii de Jos, jud. Dolj).

    ► Istoria medievală

    ► Istoria modernă şi contemporană

    • personalităţile de marcă din întregul secol al XIX-lea şi primul sfert al secolului XX sunt prezente în muzeu printr-o serie de obiecte personale, edificatoare pentru activitatea lor, subsumată idealurilor naţionale.
    • patrimoniul este diversificat de la documente-manuscrise, fotografii, costume, steaguri, piese numismatice, până la artă plastică, artă decorativă, mobilier, armament, argintărie ş.a

     

     

     

     

     

     

     

     

      Coroana de aur a reginei Elisabeta Coroana de oţel  


    ► Tezaurul, se află la subsolul clădirii şi prezintă obiecte din aur, argint şi piese preţioase, dintre care amintim: idoli de aur, coifuri şi harnaşamente din epoca fierului, faimosul tezaur vizigot descoperit la Pietroasele-Cloşca cu puii de aur, crucea episcopală bizantină de la Dinogeţia, coroane şi bijuterii ale familiei regale

     

     

     





    • Tezaurul de la Pietroasa, cunoscut şi sub numele popular de "Cloşca cu puii de aur" a fost descoperit în martie-aprilie 1837 de doi ţărani în timp ce luau piatră de pe dealul Istriţa (750 m). Din tezaurul compus iniţial din 22 de piese, autorităţile au putut recupera doar 12, în greutate totală de aproape 19 kg. Dintre acestea cinci sunt lucrate doar din aur: un platou mare, o cană (oenochoe), o pateră cu decor în relief şi o statuetă în centru, un colan cu inscripţie şi un colan simplu, iar şapte sunt împodobite şi cu pietre preţioase: un colan, patru fibule şi două vase poligonale, unul octogonal şi altul dodecagonal. Cele zece piese pierdute au fost probabil trei colane, dintre care unul cu inscripţie, o cană asemănătoare cu cea păstrată (oenochoe), o pateră simplă, nedecorată, o fibulă mică, probabil pereche cu cea mai mică dintre cele păstrate, şi două perechi de brăţări încrustate cu pietre. Obiectele din care este compus tezaurul de la Pietroasa se pot împărţi în două mari categorii: vase şi podoabe. 

     

    ► Cabinet Numismatic - oferă o importantă colecţie de monede greceşti, romane, bizantine şi medievale străine, bancnote, ordine şi medalii

     

      Bibliografie:  * Ghidul Muzeelor Bucureştene, Editura Carte de Buzunar, Luminiţa Ionescu
                           * Informaţiile referitoare la colecţiile muzeului au fost preluate de pe www.mnir.ro

    Rezervând online puteţi economisi până la60% 

      Plata la hotel

      Fără taxe de rezervare

      Sigur şi rapid

     Condiţii de rezervare
    Intrebări frecvente

     

    Hoteluri Bucuresti în apropierea
    obiectivelor turistice

     

    Hoteluri Bucuresti în apropierea
    parcurilor

     

    Hoteluri Bucuresti în apropierea aeroporturilor

    Sitemap

    Copyright ©2009 RomaniaExplorer.com

    cauciucuridirect.ro