Familia Minovici
De origine din Macedonia sârbească, familia Minovici a marcat istoria Bucureştiului şi nu numai, prin activitatea, pasiunile şi implicarea lor în stiinţă, cultură sau viaţa socială.
Mina Minovici
- a înfiinţat prima morgă din lume în anul 1892 la Bucureşti;
- el este şi autorul primului tratat complet de medicina legală din regiunea Balcanilor
Ştefan Minovici a înfiinţat
- Catedra de Chimie Analitică
- Asociatia Generala a Corpului Farmaceutic din România (1899)
- Societatea de Chimie din România (1919).
Nicolae Minovici
- a înfiinţat prima societate de salvare în 1906 din fonduri proprii
- în 1934 a creat primul spital cu serviciu permanent de urgenta din România, al II-lea din Europa după cel din Moscova.
Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici
-
este situat în str. Dr. Nicolae Minovici, 1
-
cunoscut medic şi pedagog, profesorul Nicolae Minovici (1868-1941) a fost un remarcabil cercetător în domeniul medicinei şi în acelaşi timp un pasionat om de artă
-
a înfiinţat Societatea de Salvare în anul 1906 şi Spitalul de Urgenţă
-
a construit în 1905 o clădire în stilul unei cule olteneşti pentru a-şi expune colecţia sa de artă populară şi modernă
-
vila cu parter, etaj şi turn, declarată monument istoric, păstrează o impresionantă decoraţie în piatră realizată de sculptorul german Wilhelm August von Beckev
-
muzeul adăposteşte: crestături în lemn, ouă încondeiate, zestrea miresei, piese de ceramică, scoarţe, ţesături, instrumente muzicale populare, icoane pictate pe sticlă |
|
*Ghidul muzeelor bucureştene, Editura Carte de Buzunar, Luminiţa Ionescu |
Muzeul de artă veche feudală Dumitru Minovici
-
Dumitru Minovici a fost nepotul celor trei fraţi Minovici (fiul surorii lor)
-
"Suntem pe la 1905, cand Dumitru Minovici, copilul de opt ani, în loc să-şi cumpere un zmeu, alege reproducerea unui portret al lui Lorenzo de Medici, marele mecena al Renaşsterii florentine. Era primul gest de viitor mare colecţionar al inginerului Dumitru Minovici (1897-1982). Nepotul doctorului Nicolae Minovici, fondator al muzeului de artă populară cu acelaşi nume, din vila în stil românesc de la nr.1, era pe un drum bun.
-
Zeci de ani mai târziu, în 1939, începea construcţia casei de la nr.3, pentru că, in răstimp, Dumitru Minovici, absolvent al Universitatii din Toulouse şi director al societăţii Creditul Minier cu sediul la Viena, strânsese o impresionantă colecţe de opere de artă, care avea nevoie de adapost.
-
Gândită pentru a fi muzeu, casa inginerului Minovici şi a soţiei sale doamna Ligia Minovici, este ea însăşi o capodoperă." (text de Simona Nastac)
-
casa evocă stilul gotic englez al perioadelor Tudor si Plantagenet, cu inserţia unor elemente din goticul flamand şi francez, într-un ansamblu de proporţii monumentale, armonios racordate la dimensiunile generoase ale parcului şi grădinii din jur, în stil italian |
|
- Interiorul este structurat în trei încăperi, living-ul, biblioteca şi sala în care se servea masa, aşa-numita camera toscană.
-
încăperile sunt precedate de un vestibul lung decorat cu trofee de vânătoare
-
o scară impresionantă sculptată în stejar masiv duce la etaj
-
camera toscană dezvăluie un grandios şemineu adus din Toscana, tapiserii flamande şi panzele unor artisti din şcolile germană şi italiană, mobilier de nuc masiv, cupe, vase şi sfesnice din porţelan de Delft si Meissen...
-
biblioteca - mobilierul din lemn de nuc masiv e lucrat în stil neoclasic, scaunele sunt tapisate în manufactura Aubusson. Alături de acestea, găsim biroul Louis XV şi portretul lui Cosimo de Medici, pictat de Bronzino
-
pasiunea pentru frumos a soţilor Ligia şi Dumitru Minovici ne aduce o mărturie a Bucureştiului de altădată. Aici, in umbra Casei cu clopoţei de la şosea, pe strada Nicolae Minovici la nr. 3, totul e istorie, totul este artă.
|
|
